un inger cazut

A fost odata ca niciodata un inger cazut.Mergand pe marginea Raiului,intr-un moment de neate ntie,cazuse.Dupa cateva rostogoliri bune,lovindu-se de norii albi si pufosi,s-a trezit ..pe pamant.
S-a ridicat nedumerit,si-a scuturat aripile lui stralucitoare si a inceput sa priveasca in jurul lui,doar,doar o trece cineva cunoscut.
Locul acela ii era total strain si oricat se chinuia el sa-si dea seama unde este nu reusea.Singura solutie era sa intrebe pe cineva,dar,cum nu trecea nimeni pe acolo, s-a hotarat sa porneasca el in cautarea salvatorului.
Calca greu.Talpile lui nu cunosteau asfaltul.Totul in jurul lui era gri si murdar.Singurele culori, ce se vedeau ici colo,erau asa de sterse si triste incat aproape nu le recunostea.Putinele flori pe care le putea zari aveau petalele decolorate si rupte.Nu erau pasari,nu erau ape...doar asfalt si beton gri.Si plus de asta,era asa o galagie infernala,incat ,bietul de el simtea ca inebuneste.Nu-si putea auzi respiratia,gandurile.Se simtea speriat si dezorientat."Oare unde sunt ceilalti?Unde s-au ascuns?De ce nu trece nimeni?"
Infricosat,cu talpile inegrite si dureroase se opri intr-un colt si se sprijini de un zid.In fata lui aparu cineva ce-i semana.Numai ca avea aripile gri,fata murdara,ochii tristi.Plin de speranta,s-a desprins de langa zidul rece si s-a repezit la celalalt.Deodata,s-a izbit de ceva si a cazut.Era iarasi jos,pe trotuar.Din ochi ii curgea o apa ciudata ,si palmele il usturau ingrozitor ."unde sunt?..Vreau acasa.."
Privind in sus ,a inceput sa vada fiinte ciudate.Aveau ochi dar nu priveau.Ochii lor erau pustiiti.Erau incrancenati,cu capetele plecate in pamant.Pe umerii lor ,adusi in fata, nu purtau aripi.Mergeau grabitein toate directiile,ciocnindu-se unii de altii si trecand mai departe fara sa le pese.Mici,mari,mai slabi sau mai grasi..toti erau la fel.Umblau ca fermecati fara sa le pese de el: un inger cazut,cu aripile murdare.
Il calcau in picioare..si nici macar nu aveau talpile goale..
Apa aceea ciudata ce-i curgea din ochi nu se mai oprea.Isi daduse seama ca era sarata si calduta.
Isi ridica privirea incercand sa priveasca cerul.Dar cerul nu era nicaieri.Acolo sus,unde ar fi trebuit sa fie,era tot gri.
'' unde sunt Doamne?Unde Esti?Vreau acasa la mine..."

A fost odata un inger cazut .Oamenii l-au calcat in picioare fara mila.Dumnezeu i-a dat lacrima.



Va urma.