In curtea cu smochini este intodeauna vara.Vara zemoasa si rosie.Aici leaganul rade pana la cer si iapoi.In curtea asta vor fi intodeauna patru copii intr-o casuta de folie transparenta.O casuta ce ar fi trebuit sa fie din lemn,cu o scara rotunda,cu covorase tesute la razboiul de jucarie.Dar si asa,cu pertetii ei transparenti,fixati pe scanduri,era perfecta.E adevarat,era destul de mica si ei stateau inghesuiti,pe vine,doi in fata si doi in spate.Un baiat si trei fete.Bogdan era bucatarul.Facea mancare la un aragaz-pusculita de metal.Radeau ghemuiti intr-o casuta cu numarul 6.Cand fumul din ''aragazul'' cu picioruse curbate nu a mai ascultat de bucatar,fata cea mica a inceput sa planga.Avea parul galben si rasucit si privea disperata la ceilalti.Au fost scosi rapid de acolo si spalati cu furtunul cu apa.Miroseau ''ca tiganii''(asa spunea strabunica)
In curtea aceea doua paturi durdulii spuneau povesti si ascultau secrete.Vita de vie rasucea carcei acri deasupra unei mese rotunde.In curtea aceea patru copii framantau vise cu nisip si apa si le rasturnau in ''cozonaci'' imperfecti.Baiatul visa o lume cu roboti si calatorii in spatiu.Catelul Petrica radea frumos din cartea colorata din care Bogdan citea in fiecare seara.Fetele aveau si ele vise.Catalina se visa printesa,isi pregatise si un nume :Gloria!Pana una alta avea cate o rochita preferata pe care o lua la piept inca de la micul dejun,si o plimba asa pana la ora somnului.Alina visa de toate si nu se putea hotari care era cel mai mare vis.Era grabita si nu suporta regulile.
Cea mai mare dintre fete se visa doctor(doctor pe vapor!?) Le dadea in fiecare dimineata cate o tableta de vitamina C sa ramana sanatosi.Era ''mama'' tuturor.Ea facea totul cum trebuie.Alunga balaurii si monstrii de sub pat.
In curtea aceea ardeii grasi erau indesati cu branza,zmeura radea de sub zahar si astepta cuminte in frigider.Pisicile erau spalate in ciuda vointei lor,ascunse apoi in genti de umar pana trecea pericolul.Patlagina potolea tusea,frunzele de smochin alinau amar durerile de burta.
Acolo dimineata copiii carau in curte vesela pentru micul dejun,sarind peste cele trei trepte de la intrare.(spre disperarea adultilor ).Furculitele''cu viermi" (asa le parea lor modelul incrustat pe furculite) si "cu pesti" erau la mare cautare.Catalina nu dorea niciodata sa manance si pentru asta ii zambeau dintr-o cana doua fire de urzica drept amenintare.
Au trecut multe veri de atunci....
Pentru Bogdan calculatoarele nu mai au de mult secrete.Creeaza lumi virtuale din cifre.Nu mai foloseste aragazul cu picioruse curbate dar a ramas un bucatar desavarsit.
Catalina..viseaza inca sa fie printesa(pana atunci multumindu-se cu statutul de zana aurie)Iubeste mancarea ,gateste din pasiune ..toate astea cand nu scrie povesti.Nu se poate hotari asupra rochitei perfecte,daca ar trebui sa fie vaporoasa,lunga, scurta,cu volane sau fara.De cele mai multe ori castiga rochia cu buline colorate.Bulinele stiu sa rada!Si obligatoriu sandale!Zanele nu poarta bocanci!!
Alina a gasit o lume fara reguli in care poate face mai multe lucruri deodata!
Eu am ajuns medic(la vapor am renuntat) Si acum fac lucrurile asa cum trebuie,sa nu dezamagesc pe nimeni!Nu mai dau tablete de vitamina C,acum fac oamenii ,pe care boala ii imbraca in pijamale triste,sa rada.Am grija ca nimanui sa nu-i lipseasca nimic.Alung monstrii cu povesti.Indes si acum branza in ardei si visez la curtea cu smochine zemoase.
Trec rar pe strada aceea.De fapt am facut asta doar de vreo trei ori(nu mai este in drumul meu..)Am plans si mi-am promis ca voi aduce smochinii inapoi in curtea noastra,ca in jurul unei mese rotunde vor sta iarasi patru copii!Ca leaganul va rade iar pana la cer si inapoi.Le vom rade in nas urzicilor !
Vom construi o casuta cu pereti adevarati si scara rotunda in care nu va mai plange nimeni.
,
