marți, 3 decembrie 2013

Poveste cu pistrui

 A fost odata o girafa mai tot timpul cu capul in nori.Toata ziua nu facea altceva decat sa noreasca.Se spala dimineata cu nori,inspira nori pe o nara si ii scotea incalziti pe cealalta,ii adulmeca ore in sir punandu-se la curent cu noutatile lumii.Stia cand va ploua,cand se apropia noaptea,cand frunzele sunt cele mai dulci.Stia tot ce era mai important pentru ea de la nori.
  Celelalte animale o credeau oarecum prostuta,mai tot timpul absenta si cu o privire pierduta.Stiau despre ea ca are gatul lung si multe pete pe corp .Nu-si prea bateau capul sa o cunoasca mai bine,nu o considerau din lumea lor.

  -1,2,3,4..
 -Ce faci?o intreba mama pe fetita.Aceasta ,cu capul lasat pe spate,privea in sus.
 -5,6..numar pistrui,raspunse ea.7,8,9
 -Nu sunt pistrui draga mea,sunt pete!Asa au girafele.
 -10,11,12 ba sunt pistrui!13,14..ma ajuti cumva sa ma ridic?Nu pot sa numar mai departe.
Mama o ridica in brate pe copila cu un zambet usor in coltul gurii.
-15,16,17..De ce are gatul asa lung?
- Cred ca doar asa poate ajunge la Frunze ,sa se hraneasca.
- Hmmm..eu nu cred asa..daca avea gatul scurt,sigur gasea ea ceva de mancare si mai jos.Cred ca are asa gat lung sa-I incapa tot sufletul inauntru.Cred ca are un suflet mare,mare de tot.Cu un gat scurt sigur nu se descurca.Mama incepu sa rada.
-De ce spui asta?
-18,19,20..stiu eu!Sigur,sigur!
Ajuta-ma sa numar mai departe.Ma cam incurc Vreau sa numar toti pistruii,pana la ultimul,cel de pe urechea stanga.
-21,22..ii numaram pe toti draga mea.Si cand ajungem la ultimul promiti sa dormi.El te va veghea sa visezi frumos .23,24..

vineri, 18 octombrie 2013

Toamna

       -Mama ei de toamna!! Frigul asta ud mi-a distrus oasele.Ultima data cand am deschis fereastra era vara.Mama ei..mama ei..
 Cu bratele incrusisate peste puloverul gri scamosat barbatul privea prin fereastra.Usor adus de umeri,inalt ,mult prea slab ,parea o naluca.
    -Fa si tu un ceai de tei ,Marie!
    -Nu mai e tei.Sunatoare daca vrei.Am luat de la o batrana din piata.Asa ce m-a impresionat privirea ei,ca am cumparat toata sunatoarea.Bem la ceai..
   -Toamnma asta ,Marie,e parca mai frig.Nu crezi? Si nici nu am simtit miros de fum de frunze.De ce oare?
   -Sa stii ca nu e asa frig,poate doar ca a venit prea repede.Mai ieri ma certai ca pornesc aerul conditionat si ca te ia frigul.Gata acuma..e frig..nu ne mai certam.
  Femeia il cuprinse pe dupa mijloc.
  -Te-ai facut uracios.Nu-mi place.Rase usor si  il batu usor pe umar . Pleca apoi sa faca ceaiul.
 -Mama ei de toamna!
In spatele ochilor deschisi era intuneric.Galbenul,rosul,aramiul,griul toate culorile de altadata alergau impletindu-se in amintiri.Se rostogoleau castane in armura ,zemuiau strugurii lipiciosi,grena-ul crizantemelor improsca cu amar.De cand era orb toamna nu-I mai placea.Frigul ii facea rau la oase.
 -Sa-mi pui ceaiul in cana verde Marie.Verdele te relaxeaza.
Se aseza in fotoliu si inchise ochii.La radio canta Alifantis.

miercuri, 2 octombrie 2013

Fusta

-Si vezi ca te-ai asezat pe fusta mea!
Smulse dintr-o miscare fusta in cauza si o scutura nervoasa fix in fata lui.El privea in gol.Nici macar miscarea brusca a materialului nu il impresionase.
-Stai toata ziua ca o stana de piatra.Staaaiii..te uiti asa..de parca ..dar nu stiu de ce-mi bat eu gura sa-ti repet acelasi si acelasi si acelasi lucru .Faci ce vrei!
Femeia tranti usa in urma ei.Ficusul tremura de frica in ghiveci.

   ...
-Da! Da eu sunt..nu..nu pot acum..nu ma simt prea bine...Stai linistit..nu este nimic grav...Da..da am racit..asta trebuie sa fie..asa e..aerul conditionat..da la birou..unde in alta parte?!..bine..multumesc..te sun eu!
Inchise telefonul si il arunca pe birou .Se ridica si se indrepta spre fereastra.

-Ma mir....ai binevoit sa te misti putin..Ce faci acum? Astepti pe cineva?
Ficusul era din nou in pericol.Femeia intrase in viteza si aranja obiecte,la intamplare,scuturand textilele cu aceasi inversunare.
 -Vezi ca mai pe seara vine Rodica.Poate il aduce si pe Liviu.
 -Cine e Liviu?
 -Liviu este noul ei iubit..sau ma rog..unu' cu care iese de vreo doua luni.
 - Si zici ca il aduce..am inteles..
 -Ma duc sa cumpar ceva sa punem pe masa.Stie ca e aniversarea noastra..pica in aceasi zi cu aniversarea lu'..stii tu..Gelu.
 -Da..Gelu..bun baiat!
 -Bun..sigur ca bun..asa de bun ca a plecat in lume.Si Rodica a plans dupa el si plange si acum..dar lasa ,mai bine ca a scapat!
 -Si Liviu ce zice?
 -Ce treaba are Liviu?iar vorbesti asa..in poante de-ale tale?
- Pai Liviu nu zice nimic cand plange Rodica?
 Se intoarse de la fereastra si o privea pe femeia din fata lui.Aceasta se oprise si se uita spre el gata gata sa izbucneasca din nou.
  -Ce aniversam azi?
  -Faci misto?Sigur  ai chef de mistouri..daca toata ziua stai ..
  -Vorbesc serios.Ce aniversam?
 Vocea lui devenise grava .
  - 10 ani de la nunta..chiar ai uitat? Doar ti-am amintit sambata trecuta.Ti-am spus ca nu mai vine mama la noi pentru ca..
  -10 ani spui..am inteles..si zici ca aniversam..si vine Rodica si poate ..poate,asta numai daca o sa vrea ,il ..aduce..si pe Liviu..noul ei iubit..cu care iese de vreo doua luni..cand nu plange dupa Gelu..
 -Ai inebunit de tot ..Serios ar trebui sa mergem la un doctor Sorine.Tu sigur esti bolnav..ai patit tu ceva..vai de capul nostrum.asta ne mai trebuia!
 A iesit din camera,de data asta fara sa mai tranteasca usa.In urma ei barbatul se aseza la birou.Apela ultimul numar :
   -Hai salut! ..Da ,da sunt bine.Te-am mintit ..nu sunt racit..Nu, nu glumesc.Ne vedem sa discutam proiectul tau ,da? ..Serios..nu sunt racit..nu sunt bolnav.Hai ,ne vedem la birou.Te salut!
   ...
"Nu o mai iubesc.Aniversam totusi 10 ani de casatorie..mai ales daca il aduce si pe Liviu...Baiat bun Gelu..a plecat in lume..pe mine ma trimite la doctor..si stau si pe fusta ei..."
 


duminică, 29 septembrie 2013

toamna

                        Hai Toamna..nu mai ploua!
Te vor durea copacii si castanele.Trage adanc aer in piept,inghite-ti lacrimile si pune repede o haina rosie! Cea mai frumoasa pe care o ai!
   Rostogoleste-te cu boabele viilor si lasa-te strapezita de gutui.
   O sa fie bine Toamna! priveste numai cum  ti s-au rumenit obrajii!


vineri, 27 septembrie 2013

Cam cata viata-ncape intr-o ghinda

Daca in piept mi-ar bate-o ghinda
in loc de cuvite
as scoate fosnete.
Sa nu te mire daca iarna tac mai mult.

marți, 16 iulie 2013

Una din trei;)

Daca-ti vine sa plangi cand vezi un borcan de dulceata de trandafiri,cand miroase a ceai de musetel,cand incepe sa ploua sau pur si simplu plangi pentru ca nu poti sa nu plangi..un lucru e clar!Ceva se intampla:)
  Ori esti insarcinata(asta sigur..in cazul in care esti femeie),ori esti indragostit( cred ca si asta tot in cazul in care esti femeie) sau..esti labil psihic(adica..in pragul nebuniei).Oricare dintre cele trei situatii se lasa cu complicatii asupra vietii tale:).Sigur ca sunt multe elemente de luat in calcul...dar clar..viata ta se complica de aici inainte!
  Cateodata cele trei variante se intalnesc..ele potentandu-se reciproc.Poti fi indragostita..si insarcinata,indragostita si labila psihic(intre dragoste si nebunie..e un singur pas),insarcinata si nebuna(asta e o variant pe care nimeni nu o doreste..)..si tot asa.
   In orice caz ,daca se intampla asa ceva..e recomandabil sa nu plecati nicaieri fara cel putin un pachet de servetele si o pereche de ochelari de soare..cat mai mari .Daca la testul de sarcina au iesit doua liniute..puteti lua si ceva de mancare.Nu se stie cand va apuca foamea..:)!Daca suspectati varianta cu nebunia..e bine sa nu plecati nicaieri fara o carte de identitate(.E mai sigur in cazul nu mai stiti exact cine sunteti si oricat de mult semanati cu regina Angliei nimeni nu va crede).Daca..singura varianta ramane cea cu indragosteala..nimic ..dar nimic nu se mai poate face:).Ascundeti deci dulceata..musetelul..luati servetele..in cazul care ploua!
  
 

luni, 15 iulie 2013

Norii dor cateodata

Norii dor cateodata.Mai ales daca odata te-au facut fericit!
Albul lor framantat in vise te sfideaza de sus.
  -Esti mic omule!! Lasa capul in jos !
Pleci capul invins.Au dreptate.Esti mic.Atata poti .Ai aceasi forma in fiecare zi.Nu te framanti in niciun altfel.Nu stii sa faci ce fac ei.Esti efemer dar visezi vesnicia.Ti-e teama sa fii ca norii.Ti-e teama sa alergi,sa te transformi.
 Mai ridici capul si ii privesti iar.
-Norilor,Eu vreau sa fiu ca voi.Pot sa fiu ca voi.A fost o vreme cand credeati in mine.Sunt tot eu!
-Esti mic omule..Cauta lucruri mici omule!Asa fac oamenii!

Norii dor cateodata.Dar daca crezi in ei,cred si ei in tine.Si atunci te fac fericit.
Trebuie doar sa ai curajul sa ridici capul si sa-i privesti .

duminică, 5 mai 2013

cand eram copil

 Cand eram copil lumea din jurul meu parea mai mare.Smochinii erau baobabi si nalbele vinetii adevarate jungle.Casele pantecoase ,gardurile inhibante cu porti ce te tineau la distanta.Fiecare casa avea un miros al ei..Puteam recunoaste membrii unei familii doar dupa miros.E adevarat ca majoritatea miroseau a naftalina..si era orecum greu sa-i deosebesti.Strabunica mirosea,in mintea mea ,a cozonac cu nuca multa si zahar pe deasupra.Si a bujori,trandafiri albi cu mijlocul galben de miere.A menta s,nuci verzi si tei.



     Cand eram copil ,toate lucrurile pareau posibile ! O vara intreaga am asteptat,in curtea cu gard liliachiu ,sa apara el."Servus"..Asa credeam eu ca-l cheama.Il cunoascusem in tren.eu aveam vreo  6 ani..el vreo 11.Eu am citit dintr-o carte cu poze.El a fost incantat.Cand eu am coborat la Eforie Sud,el a venit pana la treapta trenului.Mi-a sarutat mana si a spus.."servus".( era din Ardeal..servus era o formula de salut..dar toate astea le-am aflat mai tarziu ,si nu face parte din povestire).Eu am asteptat apoi toata vara ca el sa apara la poarta..si sa zica:"servus"!



     Doream ,desigur din tot sufletul ,sa ma fac mare,sa am parul lung (pentru ca eram tunsa cu stoicism..asa sa nu avem probleme :) ),sa am o biblioteca mare ,mare ..sa stiu sa fac dulceata si sa -i servesc pe musafiri asa cum o facea ea( strabunica mea draga,ALTA MAMA).
      Chiar daca toate celelalte pareau mari in jurul meu..cerul era mereu foarte aproape.Noptile calde de vara aduceau stelele fix deasupra mea.Ieseam desculta pe treptele casei si asteptam o stea cazatoare.Nu-mi amintesc cum aflasem depre stelele cazatoare..dar stiu ca le asteptam.
   

  Cerul  se departeaza incet..casele au descrescut,mirosurile s-au amestecat intre ele.Nici nu mai stiu cand am vazut ultima stea cazatoare si nici cand am iesit ultima data noaptea,desculta,pe trepte:)
  Am parul lung...si stiu sa fac dulceata:) .Uitasem si de "servus" dar ceva l-a adus  din nou, zilele trecute, in inima mea.
  
     Copilul din mine trage cerul in jos ,ca adultul ca par lung sa poata zambi:) si atunci cand plange.