Carne de scoica.
Smulsa dintre palmele de calcar
Viseaza s-ajunga la soare.
Sange.doua picaturi.
Nisip prea mult si ud.
Ciocul inchis duce carnea spre cer.
Carnea viseaza lumina.
Aripile bat.Cerul e-aproape!
O clipa mai tarziu si carnea cade!
Cerul ramane departe
Lumina usuca bucata de carne.
Imi simt sufletul carne de scoica.
3 comentarii:
și trupul?
trupul..o scoica frumoasa!;)
era o stare de spirit dupa o plimbare pe malul marii:)
mi-e asa de dor sa ma plimb pe malul marii! nu am mai facut un castel de nisip de secole!
cealalta scoica.
Trimiteți un comentariu