priviri

Sunt priviri care cauta,priviri care simt,priviri care cer.Sunt priviri care te gasesc fara cuvinte si nu te lasa sa nu le vezi.Te patrund adanc,de fata cu toata lumea din jur,ca si cum nimeni numai conteaza.Cu sufletul bine infasurat in jurul privirii,cu rasuflarea impinsa in afara,cu inima oprita din bataie.
 Priviri fara nume,fara voce,fara trecut si mai mult ca sigur fara viitor.Sunt numai prezent,voluptate,miez,adanc,inima emotie  tremur.Sunt     numai  raspunsuri,rasuflare,dezlantuire.Sunt egoiste pana in maduva oaselor si te cer numai pentru ele.Acum,cu totul,fara motiv.Sunt indraznete,nerusinate,aluzive.Le auzi cum te cheama din multime si te intorci fix in plinul lor.
Ramai acolo fara sa sti de ce,fara sa-ti pese de ce,fara sa vrei sa pleci.Le primesti inauntrul tau,le chemi,le implori sa mai stea.Le asteptai.Acum le primesti.Le raspunzi,le intrebi,te razgandesti,le accepti.
 Sunt priviri ce vad inauntrul,sunt priviri ce gasesc ritmul corzilor sufletesti.Raman agatate de ele si se leagana impreuna.Te fac sa rosesti, sa-ti invarti o suvita  de par,sa-ti simti palmele reci si rasuflarea calda.

Cand dispar..ramai secat,gol,plans,mut,ologit,inchis.Simti sufletul leagan gol ce scartaie amar.Toti ceilalti sunt prea multi,prea zgomotosi,prea aproape.Nu-i mai vrei,ei te vor.Ii alungi,le inchizi,ii amani,le spui ca esti plecat.inauntru!Insista un pic..nu vor sa fie refuzati.Apoi rad..si pleaca in afara.
    Sunt priviri care dor cand nu-s.Privirile lui.Uui om fara nume,fara voce,fara trecut.