Muscam din san
ca dintr-un colt de paine,
ca dintr-un mar de toamna
ce m-astepta pe mine.
Gura-ti sorbeam ca pe un vin citit
Duminica-n biserici,
Privind spre rasarit.
Erai asa frumoasa,eram asa flamand!
Plangeai dar ma priveai tacand.
iar lacrimile tale
cadeau in spatele cortinei
de pleoape si de dor.
Cu fiecare lacrima eu ramaneam dator.
8 comentarii:
ce frumos:cu fiecare lacrima eu ramaneam dator..
Imi suna addictive. Parca vad o reprocitate ce nu mai are nevoie de nimic altceva.
Imi place, mult...
vin citit:)
Imi suna a suferinta, un inceput sfarsit cu durere...
sa intelegem un empatism? :)) imi place cum ai scris...
si empatism ;)
foarte frumos...imi place mult , mai ales ultima parte
Interesant.
Trimiteți un comentariu